Fă curat în viaţa ta!

E primăvară, iar tu ai început, deja, curăţenia generală în locuinţă. Dar în viaţa ta, te-ai gândit să faci curăţenie? Scuturi, ştergi praful, tragi mobilele şi constaţi că sub ele se află mototoale de praf, obiecte de mult uitate sau pierdute care făceau ca aerul să fie din ce în ce mai greu. E ca în viaţă – totul pare în regulă, dar undeva, în adâncul sufletului tău, bine ascunse, stau traume, amintiri dureroase peste care s-a aşternut praful uitării.  Cum au ajuns acolo şi cum de nu le-ai văzut ori simţit, până acum?  

Desigur, e vorba despre obişnuinţă, cel mai mare duşman al nostru, dar şi cel mai viclean, pentru că-ţi creează impresia că e bine, e plăcut, e sigur şi confortabil. Însă totul e numai o iluzie. Atunci când te aştepţi mai puţin, întâmplări ascunse sub preşul uitării te lovesc printr-o boală, printr-un eşec, printr-o suferinţă... Atunci ai două variante:

• fie te obişnuieşti din nou, cu suferinţa şi te stingi încet, fizic sau spiritual;
• fie cureţi rana sufletească şi să te transformi pentru a putea evolua, chiar dacă asta înseamnă o durere inimaginabilă

Cunoşti povestea vulturului? Se spune că o specie care trăieşte pe vârfurile munţilor Anzi supravieţuieşte până la 70 de ani.  La baza fulgilor există o enzimă protectoare care-l apără împotriva condiţiilor naturale vitrege în care trăieşte. În jurul vârstei de 40 de ani unghiile sale îşi pierd forţa de a ţine prada, ciocul se înconvoaie, nemaiputând sfâşia cu el, pentru a se hrăni, aripile îngreunate îi înfrânează zborul şi-i obosesc muşchii pieptului. Corpul său nu mai secretă enzima care îl protezează, în mod natural. Atunci vulturul are de luat o decizie grea: să moară sau să treacă printr-un dureros proces de transformare, vreme de 150 de zile. Dacă alege să supravieţuiască, se retrage într-un adăpost, apoi îşi loveşte ciocul încovoiat, de o stâncă, până când se rupe. În locul acestuia creşte altul nou, puternic, cu ajutorul căruia îşi smulge unghiile. Apoi face acelaşi lucru cu penele îmbătrânite de vreme, în locul cărora apar altele noi care sunt alimentate cu enzima protectoare, atât de necesară. După 5 luni de suferinţă cumplită, vulturul îşi reia zborul, întinerit, pentru încă 30 de ani!

Astfel, pentru a supravieţui, şi noi, oamenii, trebuie să trecem printr-un proces dureros de eliberare de traumele trecutului care ne macină încet, dar sigur, existenţa. Frica de durere ne împiedică să răscolim răni ale trecutului care s-au pitit bine în viaţa noastră, ca praful pe sub mobila greu de urnit. Putem să lustruim suprafeţele, le putem da strălucire şi parfum, dar ascunse bine, dureri demult uitate şi amintiri pierdute se pot insinua în viaţa noastră, împiedicându-ne să respirăm aerul curat al primăverii.

Constată blocajele

A te întoarce în trecutul tău este un travaliu dificil, dar necesar pentru a înţelege cauza acelor blocaje din viaţa ta. Ce te împiedică să fii fericit? Ştii că ai făcut tot ce trebuia ca să îţi fie bine. Nimeni nu-şi face rău cu bună ştiinţă. Ai căutat partenerul perfect, la care ai văzut toate calităţile pe care le visai: tandreţe, altruism, protecţie, iubire... Dar te-ai trezit trădat, minţit ori abandonat şi te întrebi – a câta oară? – cum de s-a întâmplat asta, doar ai fost sigur că acum e altfel decât în alte dăţi. De ce, când totul părea diferit? Ori poate că eşti singur şi vrei pe cineva în viaţa ta. Totuşi, nimeni nu se angajează într-o relaţie cu tine şi nu înţelegi cauza. Ai o carieră de succes, eşti o persoană atrăgătoare, ai umor şi o mulţime de alte calităţi. Sau poate e vorba de cariera ta: ai ales un drum în care ai calculat foarte bine beneficiile şi riscurile, şansele de a promova, dar iată, iarăşi ai intrat în acelaşi tip de situaţii conflictuale, perdante, ca de fiecare dată.

Ai înţeles că viaţa ta seamănă cu un disc zgâriat ce repetă, la nesfârşit, aceeaşi secvenţă muzicală. Te afli blocat într-un tipar existenţial de care nu eşti conştient, ori din care nu poţi scăpa, chiar dacă îl observi. Dacă eşti conştient de faptul că ai o problemă, constaţi că faci tot ceea ce-ţi stă în puteri pentru a scăpa de ea şi totuşi aceasta reapare, sub altă formă, dar cu acelaşi conţinut, pentru a-ţi face viaţa, un calvar. În astfel de situaţii constaţi că este necesar să elimini cauza pentru a scăpa definitiv de problemă. Dar cum să o faci?

Vindecă trecutul

O investigaţie lucidă a propriului trecut este, întotdeauna, necesară. Eu însămi am eliminat blocaje din viaţa mea, întorcându-mă în acele momente dureroase ale trecutului, ascunse într-un colţ al memoriei, pentru a mă confrunta cu ele, asumându-le şi învăţând lecţia acestora. Nu e un proces uşor. Întocmai ca ritualul de purificare al vulturului, e bine să priveşti în faţă tot ceea ce ai vrut să uiţi, e necesar să plângi acum, pentru tine, cel de atunci, e necesar să-ţi oferi iubirea şi suportul emoţional care atunci, în momente de maximă suferinţă, au lipsit. E important să te ierţi pentru greşeli care, poate, nu-ţi aparţin, să-i ierţi pe cei care te-au rănit din inconştienţă. Doar astfel poţi merge mai departe.

E greu acest proces al rememorării, dacă inteligenţa intrapersonală ne e punctul tău forte, iar în acest caz soluţia vine de la prietenul de lângă tine. Întotdeauna avem lângă noi un prieten foarte apropiat, care nu ne critică şi ne acceptă aşa cum suntem. Avem nevoie să fim ascultaţi şi să avem un umăr pe care să plângem. E suficient să ni se spună că suntem în regulă, că nu puteam face mai mult, că nu e vina noastră... Şi mai ales că merităm să fim iubiţi exact aşa cum suntem! Nu avem nevoie de mai mult pentru că este doar ceea ce ne-a lipsit în momentele dureroase ale trecutului.

Dacă ţi-e greu să spui unui prieten şi nici nu eşti pregătit să mergi la un psihoterapeut, o soluţie la îndemână este să scrii. Poţi începe prin a scrie o poveste despre viaţa ta, din momentul în care îţi aminteşti. Fă-o aşa cum ai povesti cuiva, fără prea multă grijă pentru formă, expresie ori gramatică. În definitiv, o faci pentru tine, nu pentru alţii. Scrie despre copilăria ta, despre părinţi, despre relaţia cu ei, despre anii de grădiniţă şi cei de şcoală, despre adolescenţă, despre prima iubire... Fii sigur că-ţi vei aminti ceea ce e cu adevărat relevant. Poate uitaseşi de durerea pe care ai simţit-o atunci când, copil fiind, ai fost ,,abandonat” la bunici, de către părinţii care s-au dus să muncească ,,pentru binele tău”. Dar te-a durut, încă te mai doare când povesteşti scriind, căci retrăieşti trecutul. Poate îţi aminteşti când ai pierdut jucăria preferată sau, mai trist, s-a stins prietenul patruped care ţi-a însoţit primii paşi.  Mai ştii când ai fost alungat din patul mamei care aducea pe lume un alt copil, când nu ai primit bicicleta promisă, deşi ai obţinut premiul întâi, ori poate palma tatălui, mare şi grea, pe obrazul tău de copil care făcuse o greşală inocentă? Ori poate o glumă proastă a unui coleg de clasă care te-a umilit în faţa tuturor, dezvăluindu-ţi secretul... Uitaseşi cât de mult te-a durut mutarea la o altă scoală şi cât de grea a fost adaptarea. Acum, pentru adult, toate acestea nu înseamnă mare lucru, le înţelegi, dar pentru copilul sau tânărul de atunci a fost o dramă. De aceea trebuie să-l laşi pe el să vorbescă prin tine, să-l asculţi, nu fapta, ci gândurile şi emoţiile de atunci sunt importante. Fii blând cu copilul din tine. El este încă în sufletul tău, cu durerea de atunci.

Ai putea să dai importanţă mai ales relaţiei tale cu părinţii, pentru că acolo se află cheia celor mai multe dintre problemele noastre. Chiar şi o căsnicie ratată, nefericirea în dragoste, eşecul profesional ori social sunt cauzate de relaţia ta cu părinţii. Nu, nu e cazul să-i acuzi! Au facut ceea ce au putut sau au ştiut mai bine, cei mai mulţi dintre ei. Dar, la rândul lor, au purtat pe umeri, povara propriului trecut.

Construieşte-ţi viitorul.

Acum, că ai scos la lumină trecutul, confruntându-te cu el, e vremea să te vindeci pentru a merge mai departe, pentru a zbura din nou. Nu e uşor, cu atât mai mult cu cât e un proces care stă în puterea ta. Vestea bună este că vindecarea nu e dureroasă. Îţi propun să foloseşti, din nou, scrisul (pentru că ştii tu, vorba zboară).

1. Fă o listă cu acele comportamente din viaţa ta, de care vrei să scapi. Este necesar să fii conştient de ele, pentru că s-au fixat atât de bine în existenţa ta, încât au devenit automatisme. Doar dacă eşti conştient de acestea, le poţi înlătura. Observă de câte ori apar într-o zi şi cum anume te afectează.
2. Fă o listă cu noile comportamente pe care doreşti să le ai. Imaginează-te făcând aceste lucruri. Poţi închide ochii şi fii atent la ceea ce simţi, la ceea ce vezi, la ceea ce auzi atunci când faci toate aceste lucruri în imaginaţia ta. Cum te simţi? Ce gandeşti, ce crezi despre asta? Scrie. Ai putea să găseşti o metaforă care să te caracterizeze acum, având aceste noi comportamente? Cine sau ce eşti tu, cel vindecat de traumele trecutului? Poţi fi un obiect, un animal, o emoţie...
3. Fă un plan. Este momentul să te gândeşti la paşii pe care o să-i faci pentru a aduce schimbarea în viaţa ta. Alege unul dintre comportamentele noi, cel pe care-l consideri mai important în acest moment, apoi începe prin a ţi-l însuşi. Cum ai putea proceda? Aşează pe hârtie fiecare pas necesar şi dă-ţi un termen. Fă un plan pe un an, apoi unul pe o lună, apoi unul zilnic: ce faci începând chiar din această zi, pentru a-ţi schimba comportamentul? Aş putea să-ţi dau un exemplu, dacă te ajută: peste un an vreau să am postul pe care l-am ratat de fiecare dată. Peste o lună m-am înscris, deja, la concurs. De mâine încep să mă pregătesc prin a învăţa sau prin a mă antrena, după caz. Voi face ore suplimentare pentru a duce la bun sfârşit sarcina pe care o am acum şi mă voi documenta pentru a găsi cea mai bună soluţie. Mă înscriu la acele cursuri de formare profesională care-mi sunt de ajutor. Chiar astăzi caut pe internet oferta în acest sens. Poate fi vorba despre relaţii, un job nou, o dietă, sau un vis mai vechi la care, poate, renunţaseşi etc.
4. Imaginează-te peste 10 ani. Realizează o scurtă descriere a vieţii tale sentimentale, profesionale, sociale. Eşti mulţumit? Ce mesaj ţi-ai transmite în trecutul de acum, dacă ai putea?

Nu e uşor să treci printr-un proces de transformare, de purificare, ştiu că nici nu ai de ce să faci asta, până când nefericirea nu e suficient de mare încât să nu mai poţi suporta. Acum e momentul să alegi între a fi o biată găină orbecăind într-o curte îngustă şi a fi un vultur care-şi alege singur destinul, zburând deasupra vieţii cu sentimentul libertăţii depline.